Arheologia Bibliei de James K. Hoffmeier- recenzie

Arheologia poate juca rolul de maşină  a timpului  pentru cititorul Bibliei, deschizând uşi spre cercetarea trecutului. Arheologia reprezintă studiul  lucrurilor vechi în special al culturlor şi al societăţilor. Săpăturle arheologice au început în Italia cu este 250 de ani în urmă în siturile de la Herculaneum şi Pompei.

            Pionerii excavărilor din Mesopotamia au fost  Paul Emile Botta(1802 – 1870) şi Austin Henry Layard (1817 – 1894). Oraşe descoperite în Mesopotamia sunt Ninive, Babilon, Ur din Caldea.

            Descifrarea scrierii cuneiforme a avut un rol important în cercetarea arheologică. Cheia pentru descifrarea completă a scrierii cuneiforme a  fost realizarea faptului că inscripţia de la Behistun conţinea un text trilingv.

            Egiptologia îşi are originea în  colecţionarea de antichităţidin Valea Nilului în secolul XVI- lea. Giovani Blzoni a explorat morminte diValea Regilor şi xplorând piramidele dde la Giseh.  Descoperirea  Pietrei de la Rosetta a pregătit calea entru descifrarea hieroglifelor egiptene de filologul Jean Francois Champollion

            În arheologia biblei  Edwvard Robinson face parte din principlii arheologi ce au lucrat în situri din Ţara Sfântă. Alţi arheoogi care au  făcut săpături sunt: Clermont-Ganneau a sudiat inscripţia din Tunelul Siloamului, Matthew Flinders Petrie, George Reisner a condus lucrările din Samaria (1909), William  Foxwell Albright a cercetat Tell Beit Mirisim, G Ernest Wright a condus excavările de la Sihem.

            Ultimele evenimente tratate de VT apar la sfârşitul cărţii Neemia şi datează aproximativ din 430 î.Hr. şi e posibil ca Maleahi să fi predicat în această perioadă. Astfel VT pare să se încheie în jurul anului 400 î.Hr. Întreaga Biblie astăzi este tradusă în peste 400 de limbi şi dialecte, iar NT este disponibil în peste 1000 de limbi.

            Scribii israeliţi in vechime care au crezut că transmiteau Cuvântul lui Dumnezeu au copiat docmentele mai vechi cu aceeaşi sârguinţă ca omologii săi egipteni. Pe vremea lui Hristos se practica citirea Scripturii ebraice urmată de recitarea Targumului.

            Se crede că în jurul anului 250 î.Hr Tora a fost trausă în greacă, urmată de restul Tanahului în secolul următor. Septuaginta  este un instrument critic pentru înţelegerea textului ebraic şi a fost versiunea îmbrăţişată de comunitatea creştină în primele două secole d.Hr.

            NT a fost scris în întregime în limba greacă  în primul secol creştin de-a lungul unei perioade de 50-60 de ani. Astăzi există aproximativ cinci mii de manuscrise şi fragmente pentru reconstituirea evanghelilor şi a epistolelor. Cea mai veche Biblie coţinând VT şi NT este numită Codex Sinaiticus. Referitor la interpretarea Bibliei se susţine că abordarea cntextuală oferă cea mai bună ocazie cititorului modern de a înţelege semnificaţia originală a Scipturii.

            În Grădina Eden (eden=câmpie)  erau râuri, primul menţionat este Tigru, acest nume  derivă de la pronunţarea grecească a vechiului nume sumerian id-dikaltu, adică râul Dikaltu. Eufratul imită dnumirea acadiană a fluviului purattu.

            O imagine găsită în mormântul lui egipteanului Khnumhotep al II-lea din Beni Hasan. Acolo un grup de negustori sau artizani semiţi din Vest sunt prezentaţi sosind în Egiptul Mijlociu. Această scenă ne arată felurile de îmbrăcăminte de tunsoare şi de mijloace de transport

Conform Bibliei cucerirea Canaanului a avut loc în trei etape geografice si cronologice: primele sunt luptele din Transiordania, apoi cucerirea sudului Canaanului si a treia etapă cucerirea părtii de nord a Canaanului.

Tell es-sultan a fost identificat ca fiind Ierihonul şi a fost excavat de capitanul Charles Warren in 1868.

Albright urmat de G.E.WRIGHT au început sa sustină ca data exodului a fost la începutul secolului XIII i.Hr.aproximativ în anul 1230.

Cartea Iosua ne oferă informaţia ca numai trei orase au fost demolate si incendiate: Ierihon, Ai si Hazor. Toţi cercetătorii sunt de părere că Hazor este Tell el-kedakh, deoarece numele a fost găsit pe o tablita cuneiformă. Situl Sihemului a fost identificat în mod cert ca Tell Balata.

În incinta sacră de la Megiddo se află un altar care măsoară opt metri în diametru si un metru înalţime, în vârf ajungându-se pe şapte trepte.

În 2005 Ron Tappy a descoperit un abecedar la Tell Zayit la Shefela lângă Lahis. Această inscriptie sugerează că în timpul lui Solomon(sec. X) exista o clasă profesională de scribi si indică faptul ca în Israel s-ar putea să se fi scris si citit mult mai devreme decât au crezut unii.

Templul funerar al lui Ramses al III-lea există înregistrată o relatare pricturală si textuală a unei invazii respinse de el. Acesti invadatori sunt filistenii. Filistenii ocupau zona de sud a Canaanului cunoscută în vremea noastra ca faşia Gaza.Contribuţia cea mai importantă a filistenilor in Vechiul Israel a fost tehnologia fierului.

În 1993 a fost identificată o inscrpţie: „ Ioram, rege al Israelului, si l-a ucis pe Ahaziahul fiul lui...eu am răsturnat casa lui David.” Aceasta este o dovadă a existenţei împăratului David. Cetatea lui David este Ierusalimul fiind atestat din secolul al XIX-lea î.Hr. în aşa numitele „texte de blestem”, din Egipt.

Primul templu avea un plan arhitectonic simplu şi după mărime era clasificat ca modest. Avea lungimea de 27 m, laţimea 9m şi înalţimea de 13,5 m.

La situl Tell el Kadi  a fost descoperit sanctuarul şi înălţmea lui Ieroboam care măsura  19x19 m pe care era aşeza viţelul. Omri şi fiul său Ahab a construit un comlex impunător de palate care măsoară 180x90 m din moloane bine prelucrate.

            În interiorul palatului de la Ramat Rachel s-adescopert un vas oranmentat care înfăţişează un rege aşezat pe tron. Probabil acest rege este Ezechia  care a econstruit palatul Ramat Rachel  după ce asirienii s-au retras de la Ierusalim.

            Arheologul israelian Gabriel Barkay a descoperit într-un mormânt o foiţă de argint pe care erau gravate rugăciuni de protecţie adresate lui YHWH. Această descoperire fiind datată din perioada lui Iosia.

            Donald J. Wiseman a descoperit prima tăbliţă a cronicii babiloniene ce conţine date despre cucerirea Ierusalimului în 16 martie 597 î.Hr 

            Versetul din Daniel 5.7  ne oferă că informaţia  că Beltşaţar oferea locul al 3 din împărăţie celui care tâlcuişte visul. Oferea numai locul al treilea pentru că primul loc îl deţinea Nabonid, iar locul al doilea fiul său Belşaţar.

            Lumea din Ţara sfântă a început să fie influenţată de cultura elenă datorită cucerilrilor făcute de Alexandru Macedon care in timp de un deceniu a construit un imperiu imens. După moartea sa prematură (33de ani) imperiul a fost împăţit între  generali.           

            Atunci când Isus s-a născut în Bethlehem acum aproximativ 2000 de ani Israelul era sub dominaţie romană şi influenţa culturii greceşti era simţită şi aici. Aceasta a fost lumea lui Isus şi a lui Pavel şi a Bisericii primare. Datoriă proiectelor de construcţie incredibile ale împăraţior romani şi ale regilor de talia lui Irod cel Mare şi a numeroaselor inscripţii şi scrieri antice din surse greceşti, romane şi ebraice din secolul I î.Hr. şi I d.Hr.există o abundenţă de informaţii directe şi indirecte revelate pentru noul Testament.

            Temple, teatre, şi alte edificii au fost dezgropate şi restaurate sau chiar au rămas în picioare din acele vremuri, dintre care unele au înflorit pe când era Isus în Ierusalim sau Pavel la Atena. Datele arheologice au contribuit considerabil la cunoşinţele noastre despre Noul Testament.

            În cartierul Evreiesc al Oraşului Vechi a fost găsită o piatră cu inscripţia: „aparţine fiului lui Kathros”. Unii cercetători echivalează acest nume cu Caiafa din Biblie care era o familie de preoţi.

           Dan Bahat rezumă istoria despre Golgota pe baza descoperirilor recente:

„Cariera a fost transformată într-o grădină sau livadă în care se cultivau cereale, smochini,roşcovi şi măslini...În acea vreme(sec.I î.Hr), cariera-grădină a devenit şi cimitir.” Poate configuraţia rocii din cariera a arătat ca un craniu de unde şi denumirea Golgota.

           În 1979 arheologii au descoperit un mormânt în afara oraşului vechi din Ierusalim, care conţinea câteva nume evreieşti pe osoare din sec. I d.Hr, inclusiv Isus fiul lui Iosif si al Mariei.Cercetările făcute de arheologi au dus la concluzia că nu este mormântul lui Isus Hristos.

            Autorul crede că în ziua Rusaliior cele 3000 de suflete care au crezut au fost botezate în bazinele şi rezervoarele dinspre sudul Ierusalimului. Până în prezent au fost descoperite 20 de bazine de purificare rituală.

            În 2002 a fost descoperit un cufăr gol de calcar cu urmăoarea inscrpţie: „Iacov, fiul lui Iosif, fratele lui Isus.”Aceasta este cea mai temeinică dovadă a existenţei lui Isus şi a familiei Sale.

            Apostolul Pavel în călătoriile misionare a vizitat oraşe importante ale Imperiulu Roman.Cezarea Maritimă întemeiat de Irod cel Mare, oraş strategic a fost principalul port al Israelului. Centurionul roman Corneliu locuia în Cezarea deoarece aici era reşedinţa guvernatorului roman. Pavel şi-a lasat amprenta in Cezarea într-un mod foarte tangibil. Pe mozaicul unei clădiri s-a descoperit textul din Romani 13:3 : „Conducătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună,ci pentru una rea.” Salamina şi Paphos(Cipru) au fost viziate de Pavel în prima călătorie misionară. Din scrierile lui Macapei ştim că în Cipru se afla o comunitate evreiasca semnificativă, de aceea nu este de mirare că Pavel si Barnaba „au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogi”(Fapte 13:5).

             Cea de-a doua călătorie misionară a lui Pave l-a dus în Atena unde preocuparea principala a cetăţenilor era filosofia. Din Atena apostolul a continuat să mearga spre sud până in Corint unde Pavel a petrecut 18 luni. Una dintre cele mai uimitoare descoperiri din Corint este un pavaj insripţionat, descoperi în apropierea teatrului. Inscripţia sună astfel: „Erast în schimbul calitaţii de edil, primar a pus acest pavaj pe cheltuiala sa”. Despre Erast găsim în epistola către Romani în care Pavel transmite salutări de la diverse persoane, inclusiv de la Erast care este numit vistiernicul cetăţii.

               La întoarcerea sa din Corint Pavel a navigat spre Cezarea Maritimă şi s-a oprit în Efes. Teatrul din Efes este vizibil şi astăzi, are o înălţime de peste 30m şi poate oferi 24 000 locuri. 
Pentru resurse  noi va rog sa va abonati prin email in partea stanga sus